4. Biblia şi regulile (ei) de interpretare: APLICAŢII

„Libertatea nu este absenţa regulilor, iar ordinea nu este absenţa libertăţii.” – Antoine de Saint Exupery

„Pe vremea aceea nu era împărat în Israel, fiecare făcea ce-i plăcea” – Judecători 21.25

„Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău.” Proverbe 19.2

Practicile noastre (religioase) şi discuţiile noastre (contradictorii) se nasc din înţelegerile noastre (diferite) cu privire la Cuvântul lui Dumnezeu din Scriptură vizavi de diversele relatări şi afirmaţii pe care le conţine.

Este important să nu uităm că şi Cuvântul lui Dumnezeu trebuie abordat în contextul unor reguli care nu ne dau voie să forţăm textul, să interpretăm „după ureche” cele scrise acolo. Aceste reguli nu sunt absolute, ci ele ne oferă liniile călăuzitoare de care e bine să ţinem seamă dacă vrem să nu ajungem la erori grave de interpretare, să înţelegem intenţia originală a scriitorului şi Autorului textului sfânt, trecând cu bine „prăpastia” lingvistică şi istorică dintre cartea pe care o citim astăzi şi momentul scrierii ei.

Am scris câteva cuvinte despre regula:

  1. Contextului
  2. Destinatarului
  3. Împărţirii

iar astăzi voi încerca să prezint o altă regulă de studiu biblic şi anume:

4. Regula celor 3 aplicaţii de bază:

Regula aceasta pleacă de la constatarea (biblică) a faptului că relatările istorice din Biblie nu reprezintă doar istorie, ci ele poartă un mesaj doctrinar, precum şi o aplicaţie spirituală sau personală, pe care cititorul de rând (eu şi dumneavoastră) o putem lua pentru noi şi o putem folosi în contextul vieţii de acum.

Aşadar putem vorbi despre 3 aplicaţii de bază ale Cuvântului lui Dumnezeu şi anume  aplicaţia istorică, aplicaţia doctrinară şi aplicaţia personală a Scripturii.

Iată câteva exemple:

  • Apostolul Pavel scrie Corintenilor şi ajunge să le vorbească în capitolul 10 din 1 Corinteni despre câteva secvenţe istorice din viaţa poporului Israel (relatări ale Vechiului Testament), precum trecerea de către evrei a Mării Roşii, călăuzirea lor prin norul de fum şi de foc, mâncarea manei în pustie şi felul în care Dumnezeu le-a dat apă din stâncă, subliniind pedeapsa de care au avut parte în urma necredinţei lor, subliniind exemplul lor negativ pentru Corinteni, implicit pentru noi, cititorii de astăzi.
  1. Istoric sumarizează ce s-a întâmplat (au băut apă din stâncă).
  2. Doctrinar ne descoperă faptul că „stânca duhovnicească ce venea după ei era Hristos.”
  3. Spiritual ne spune să nu facem ca ei.
  • La începutul Evangheliei după Matei, în contextul istoric al naşterii Mântuitorului Isus Hristos, Matei citează un verset din Vechiul Testament, accentuând aplicaţia lui doctrinară şi împlinirea lui profetică: Matei 2:15 „Acolo a rămas pînă la moartea lui Irod, ca să se împlineacă ce fusese vestit de Domnul prin proorocul care zice: „Am chemat pe Fiul Meu din Egipt”, cu toate că textul Vechiului Testament nu lasă să se înţeleagă că referirea ar fi si cu privire la Fiul lui Dumnezeu, ci doar cu privire la poporul evreu, robia şi eliberarea lui din Egipt: Osea 11:1 „Cînd era tînăr Israel, îl iubeam, şi am chemat pe fiul Meu din Egipt.
  1. Aplicaţia istorică este eliberarea evreilor din robia egipteană.
  2. Aplicaţia doctrinară este reîntoarcerea Fiului lui Dumnezeu din ţara Egiptului (la mii de ani după evenimentul istoric).
  3. Aplicaţia spirituală este purtarea de grijă a lui Dumnezeu faţă de copiii Săi.
  • Un alt exemplu foarte interesant se găseşte în epistola lui Pavel către Galateni (cap.4, vers. 21-31), în care apostolul porneşte de la relatarea biblică despre Avraam, Agar, Ismael şi Isaac şi îi învaţă pe Galateni (şi pe noi) cum să întrebuinţeze Legea Mozaică, felul în care să se raporteze şi să se supună ei. Iată cum pe lângă aplicaţia istorică, apostolul Pavel extrage aplicaţia doctrinară şi spirituală a textului biblic.
  1. Galateni 4:22 „Căci este scris că Avraam a avut doi fii: unul din roabă, şi unul din femeia slobodă. 4:23 Dar cel din roabă s’anăscut în chip firesc, iar cel din femeia slobodă s’a născut prin făgăduinţă.”
  2. Galateni4:24 „Lucrurile acestea trebuiesc luate într’alt înţeles: acestea sînt două legăminte: unul de pe muntele Sinai naşte pentru robie şi este Agar, 4:25 căci Agar este muntele Sinai din Arabia; -şi răspunde Ierusalimului de acum, care este în robie împreună cu copiii săi. 4:26 Dar Ierusalimul cel de sus este slobod, şi el este mama noastră.”
  3. Galateni 4:28 „Şi voi, fraţilor, ca şi Isaac, voi sînteţi copii ai făgăduinţei. 4:29 Şi cum s’a întîmplat atunci, că cel ce se născuse în chip firesc prigonea pe cel ce se născuse prin Duhul tot aşa se întîmplă şi acum. […] De aceea fraţilor, noi nu suntem copiii celei roabe, ci ai femeii slobode. Hristos ne-a izbăvit ca să fim slobozi.”

Înţeleptul Solomon constata aşa la vremea lui: Eclesiastul 1:9 „Ce a fost, va mai fi, şi ce s’a făcut, se va mai face; nu este nimic nou sub soare. 1:10 Dacă este vreun lucru despre care s’ar putea spune: „Iată ceva nou!” de mult lucrul acela era şi în veacurile dinaintea noastră. 3:15 Ce este, a mai fost, şi ce va fi, a mai fost; şi Dumnezeu aduce iarăşi înapoi ce a trecut.”

Apostolul Pavel concluziona astfel: Romani 15:4 „Şi tot ce a fost scris mai înainte, a fost scris pentru învăţătura noastră, pentru ca, prin răbdarea şi prin mângâierea pe care o dau Scripturile, să avem nădejde.”

, ,

  1. Studiul şi regulile (lui) – 3.Împărţirea Scripturii « Hunedoara evanghelică
  2. Postări din 2017 – 2010 | Hunedoara Evanghelică

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: