Din seria celor bisericeşti: „Lipsa de la biserică” (nu ştiu dacă este cu justificare sau fără)

Am mai auzit şi altădată asta (şi nu doar o dată):

„Cine n-a fost duminică la adunare a pierdut enorm de mult…”

Adevărat, cine n-a fost nu ştie ce-a pierdut, mai ales dacă se face referire la o adunare anume dintr-o duminică anume şi nu se vorbeşte la modul general, despre orice adunare din orice duminică.

Omul care n-a fost a pierdut – ce ştii ce cuvânt, sau ce ştii ce Cuvânt

– ce ştii ce context

– ce ştii ce şansă

– ce ştii ce câştig

Cert e că le-a pierdut. Adevărat!

Însă în altă parte fiind, la fel de adevărat e că acelaşi om prin pierderea respectivă a câştigat:

– un alt contex

– un alt cuvânt, sau Cuvânt

– o altă şansă

– un alt câştig

Rămâne ca pe termen lung şi scurt să se compare câştigul (şi neapărat şi pierderea „enorm de mare”).

În rest „Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei; ci să ne îndemnăm unii pe alţii, şi cu atât  mai mult, cu cât  vedeţi că ziua se apropie.” Evrei 10:25

„Consensul general între creştinii de toate denominaţiile este că „în esenţă, biserica este un loc pus de-o parte pentru închinare”. Acest lucru a fost valabil de-a lungul ultimilor 1700 de ani. Constantin încă trăieşte în minţile noastre.” – Frank Viola & George Barna, Creştinism Păgân?, Oradea, Kerigma, 201o, p.70

, , , , ,

  1. Lasă un comentariu

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: