Răstignirea fără cuie (Salvador Dali)

Parintele Nicolae Steinhardt, vorbind despre aceasta lucrare, in cartea „Primejdia marturisirii”, spune: „Sunt convins ca Salvador Dali este un mare artist si tot atat de convins ca este si un mare artist crestin. M-am referit la Rastignirea pictata de el, unde trupul spanzurat pe lemn nu este privit din fatã si de pe sol, ci din inaltimea cerurilor, aaa cum l-ar fi vazut Dumnezeu, privind catre crucea de pe Golgota. Tabloul infatiseaza numai capul prabusit, umerii incovoiati si un soi de comprimare a trupului zarit in perspectiva verticala.

Este o lucrare de formidabila putere emotiva, o viziune cu totul neasteptata, cutremuratoare si, fireste, de mare indrazneala, caci cuteaza sa substituie viziunii obisnuite a omului (artistului) viziunea unui observator sideral.”

Oare poate fi durere mai mare pentru un parinte decat aceea de a-si vedea fiul omorat ?!

„Tatal nostru care este in ceruri” si-a lasat Fiul sa moara pentru pacatele noastre.

Cand ne gandim la violenta mortii suferinte de Mantuitorul nostru, pe Cruce, se cade sa ne gandim si la durerea pe care Dumnezeu Tatal a simtit-o in acel moment, vazandu-si Fiul rastignit de cei pentru care s-a intrupat, si pe care inca o simte, in fiecare moment in care noi il rastignim din nou pe Fiul Sau.

http://www.crestinortodox.ro/liturgica/pictura/salvador-dali-rastignirea-fiului-cum-vazut-tatal-122197.html

Pentru poezia noastră, a evanghelicilor de azi

POEZIE vs. VERSIFICAŢIE

Multă din poezia scrisă de evanghelicii români are nevoie de o infuzie de ARTĂ, pentru că Poezia este mai mult decât versificaţie.

Poezia creştină contemporană are mult(e) de învăţat de la poezia laică. „Infuzia” inseamnă „a turna apă clocotită peste o plantă” pentru ca mai apoi să te „ascunzi” deasupra, să aştepţi să transpiri, să inspiri…

Vă invit să încercăm împreună preSCRIEREA acelei „SOLUŢII”.

http://www.facebook.com/groups/281266985275473/

Nichita Stănescu: „Ars poetica”

Imi invatam cuvintele sa iubeasca

le aratam inima

si nu ma lasam pina cind silabele lor

Nu incepeau sa bata.

Le aratam arborii

si pe cele cara nu vroiau sa fosneasca

le spinzuram fara mila, de ramuri.

Pina la urma, cuvintele

au trebuit sa semene cu mine

si cu lumea.

Apoi

m-am luat pe mine insumi,

m-am sprijinit de cele doua maluri

ale fluviului,

ca sa le-arat un pod,

intre cornul taurului si iarba,

intre stelele negre ale luminii si pamint,

intre timpla femeii si timpla barbatului,

lasind cuvintele sa circule peste mine,

ca niste automobile de curse, ca niste trenuri electrice,

numai s-ajunga mai iute la destinatie,

numai ca sa le-nvat cum se transporta lumea,

de la ea insasi,

la ea insasi.

*poza de aici

Arta lui Ion Luca Caragiale

„…noi nu înțelegem o operă de artă din mult, ci din ceva, înțelegem un ce dintr´un cum” (s.n.). Condiția obligatorie a artei este talentul, puterea de invenție a scriitorului, expresivitatea și niciodată considerente de școală, de grup social sau de curent literare, saturate de teorii și de erudiție fără sens: „A crea – a apuca din haosul inform elemente brute, a le topi împreună și a le turna într´o formă, care să îmbrace o viață ce se diferențiază într´un chip absolut hotărît de tot ce nu este ea – aceasta este puterea naturii și a artistului. Și această putere, la artist o numim talent. Talentul este deci puterea de expresivitate ce o au îndeosebi unii, pe lângă iritabilitatea ce o au toți”.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Luca_Caragiale#Considera.C8.9Bii_estetice

Neadevărul din poemele noastre

Intru mereu pe Resurse Creştine şi citesc parte din poezia postată acolo (ca să învăţ şi cum să scriu şi cum să nu scriu).

„Adevărul nu poate fi spus,
Când eşti, frate, pe glume pus.
Adevăru-i simplu şi frumos,
Nu are în el nimic stufos.

Adevărul e clar şi curat,
Slăveşte Măritul Împărat.
Adevăru-i libertate deplină,
Trăire în sfinţenie divină.”

Să fie aşa, să nu fie aşa? …Citeşte întreaga poezie

Se bate adevărul cu arta? Se bate câteodată!

Pusă în cântarul celor două, poezia scrisă de evanghelicii români (la modul general vorbind, fără referire la o poezie anume) mi se pare mie că tinde să atârne mai greu în talerul „adevărului”, în detrimentul formei artistice.

Totuşi, cred că ni se potrivesc şi nouă (poeziei scrise de noi) versurile Anei Blandiana, şi mai cred că ne-ar prinde bine şi ne-ar înfrumuseţa mai mult, puţină „nebunie artistică”, urmând ca „neadevărul” poemelor noastre să-şi găsească astfel răscumpărarea:

„Dar el îşi purta nebunia ca pe-o parolă
De intrare în noi, ca şi cum ar fi spus:
“Mă răscumpăr astfel
De lipsa-adevărului din poemele mele.
E preţul imens…”

„Cu cât o lucrare este mai bună din punct de vedere artistic, cu atât mai eficientă este influenţa ei” – Leland Ryken

„Formele artistice întăresc concepţia despre lume pe care o prezintă, indiferent care este această concepţie, sau dacă ea este adevărată sau falsă.”  – Francis Schaeffer

Concurs de poezie “Poeme pentru Viaţă”, septembrie 2011

Din data de 1 septembrie – 2 octombrie 2011 iubitorii de poezie pot trimite versurile originale avand ca tema “Iubirea din Dumnezeu” la Concursul de poezie “Poeme pentru Viata”. La concurs se pot inscrie persoane din tara si strainatate. Acestia vor trimite de la una pana la trei poezii la adresa birouapv@yahoo.com pana in data de 2 octombrie 2011. Se vor oferi Premiile I, II si III iar jurizarea se va face de o echipa specializata. Partener media: Radiofiladelfia.ro iar co-organizator este Centrul Arta pentru Viata.

Sambata, 8 octombrie, la Gherla, judetul Cluj, se va desfasura Serata “Poeme pentru Viata” la care sunt invitati iubitorii de frumos, poezii, cantece de suflet, un mesaj plin de speranta si noi prieteni. Participa Catalin Dupu si doua grupe muzicale din oras. In cadrul evenimentului se vor acorda premiile Concursului de poezie.

http://evenimentcrestin.blogspot.com/2011/08/concursul-de-poezie-poeme-pentru-viata.html

Revista hunedoreană de literatură şi artă „Algoritm Literar” Nr.4, anul II, 2011

Algoritm Literar. Nr. 4 (descarcă pdf)

http://www.roliteratura.ro/text/Revista-ALGORITM-LITERAR-NR-4.html

http://revistaalgoritm.wordpress.com/

Ionatan Piroşca: Despre „poezia creştină”

„…nu suntem totuşi capabili să judecăm inima autorului citit, numai Dumneeu o vede. Cred însă că poate fi “citit” creştinismul dintr-un text după amprenta pe care o pune pe sufletul cititorului. Poezie creştină este acea poezie care aduce, pe lângă satisfacţia artistică, specifică poeziei în general, sentimente ce-L mărturisesc pe Hristos. Iar El, viu fiind acolo, mişcă spre Sine gândurile şi inima cititorului. Cam asta cred eu că trebuie să fie… Nu?”

8 iunie 2001, Ionatan Piroşca

„şi ziua se duce şi vine o alta pe mal în jos

vine altul şi-o ridică tot aşa durerea e la ea acasă

şi-i mănâncă pe domnul pe doamna câte puţin

ascultă-mă de ce acum e altfel

are un vad la un capăt moartea ce e aia

trebuie aflat cunoscut descris în culori vii

poate vor pricepe ce e moartea

*

egal plus egal fac inegal

simplu nu atât de simplu că aproape,

aproape de tot după dealul ăla, după  tei,

după ce trăieşti mai mult sau mai puţin trăieşti de tot

şi nu mai vin zile, ci urgii nu orgii

fatale sinapse cu trecutul înghit viitorul

fatale faptele tale de la credinţa ta cetire

de la capăt  punct şi de la capăt

*

dacă toţi am fi una ar fi alta şi la urma urmei

numai Hristos a conjugat pe a muri la mai mult ca triumf

pe lumea asta eu mor tu mori El vine

ori înţelegi ori nu după aia cade cortina istoria

ce mai e de spus s-a spus începe numărarea

pune pecetea creşte mlădiţa vuiesc arhanghelii”

Comentarea (o explicare a) acestei poezii a lui Ionatan Piroşca, o puteţi citi pe blogul lui Claudiu Dobra:

„…Poezia, deşi este o îmbinare între stilul abstract şi metafizic al lui Nichita Stănescu cu sumbrele metafore pesimiste bacoviene, totuşi reuşeşte să evidenţieze strălucirea mesajului evanghelic prin conţinutul dogmatic şi finalitate. De exemplu, dacă poezia bacoviană  este caracterizată de culori cenuşii şi de sentimente reci şi sumbre pe un fundal pesimist, poezia piroşceană creează  o ascensiune de la pesimism spre optimism, de la moarte spre viaţă, de la o realitate a umbrelor spre o realitate a realităţii…” Citeşte tot>>

„La umbra marilor copaci nu creşte nimic!”- Constantin Brâncuşi

Google comemorează 135 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi –„sculptor român cu contribuţii covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană.„

Avem de învăţat de la oamenii mari ai României, din paşii pe care şi ei ca şi fiecare dintre noi îi facem, din lupta şi strădania lor de a trăi cu adevărat.

C. Brâncuşi într-un punct al vieţii, într-o „intersecţie” alege să meargă pe drumul propriu „refuzand să lucreze ca practician în atelierul lui Auguste Rodin, rostind cuvintele devenite celebre, „Rien ne pousse à l’ombre des grands arbres” (La umbra marilor copaci nu creşte nimic).”

E greu să fii curajos, (şi harnic, şi perseverent, şi original…) dar SE MERITĂ!

„Algoritm literar” nr.3, revistă hunedoreană de literatură şi artă

A apărut numărul 3 al revistei de literatură şi artă Algoritm Literar. Revista reuneşte un număr de 54 de autori ce semnează poezie, proză şi critică literară.

Pentru comenzi sau abonamente scrieri pe e-mail: ioan.barb@yahoo.com, tel: 0354 885 339

Algoritm literar nr.3 (descarca pdf)

http://revistaalgoritm.wordpress.com

http://agonia.ro/index.php/press/13970540/Algoritm_literar._Nr._3

Ioan Barb, Călan-Hunedoara

„Picătura de Infinit”- de Ioan Barb

„Picătura de Infinit” poezie semnată Ioan Barb, la Editura ATU, Sibiu – Hermannstadt, prima din noua colecţie intitulată „Raftul de poezie”.

Cartea are un cuvânt despre autor semnat de criticul Silviu Guga (Sibiu, Cenaclul de la Păltiniş):”Viaţa de poet a lui Ioan Barb începe în 1979, când debuta într-o antologie a cenaclului „Radu Stanca” din Călan. Scria cu frenezie şi a umplut câteva caiete cu versuri, pe care, pe unele le-a distrus, pe altele le-a pierdut. A tăcut o perioadă, o altă perioadă a făcut gazetărie şi s-a luptat să scape de orice formă a metaforei, de orice imagine poetică. Degeaba, versurile îi apăreau ca din senin în minte şi-n suflet şi aşteptau să fie puse pe hârtie. A rezistat până în 1998. Atunci a constatat că „tăcerea e ca o flacără” şi nu poate să se exprime pe sine decât în poezie. Aşa s-a hotărât să debuteze cu o plachetă pe care nu putea să o intituleze altfel decât”Tăcerea ca o flacără”. Au trecut de atunci 12 ani în care a scris conştient că nu se poate”vindeca” de poezie. A devenit mai atent la mixajele poetice, mai exigent cu sine şi a sărit la alte conotaţii şi valenţe poetice. Stăpânit de o patimă ardentă pentru vers, a reuşit să-l pună într-o poezie deloc stridentă, dar orgolioasă. Astfel, cu al doilea volum, prin „Picătura de infinit”, Ioan Barb ajunge să fie un poet de veritabile carate.”

http://www.roliteratura.ro

Secvențe video din concertul lui Michael W. Smith, Brașov – noiembrie 2010

stiricrestine.ro

brasovulevanghelic.ro

„Algoritm Literar”- publicaţie hunedoreană de literatură şi artă

http://www.roliteratura.ro/text/Algoritm-Literar-Numarul-2.html

A apărut numărul 2 al revistei de literatură şi artă Algoritm Literar, publicaţie trimestrială din judeţul Hunedoara. Revista reuneşte un număr de peste 35 de autori ce semnează poezie, proză şi critică literară. Următorul număr al revistei va apărea la sfârşitul acestui an.

Algoritm Literar. Nr.2 (descarcă pdf)