Am ajuns (vremea) s-ajungem

Astfel de vremuri trăim. Informaţia ajunge repede la noi, uşor, şi noi ajungem repede la ea. Ba încă, pentru că e aşa de multă, variată şi aproape imposibil de verificat, pe lângă aceea pe care o selectăm şi o căutăm noi intenţionat, cu scop precis, pe cealaltă o citim doar pentru că are „avantajul călăreţului”: ajunge prima, ne e pusă sub ochi, „ne este băgată pe gât”. Noi „pocăiţii” (din câte am văzut eu) tindem să nu ţinem pasul cu schimbarea, tindem să rămânem mereu în urmă…

Iată o bucată dintr-un comentariu citit mai devreme pe Facebook, care mi-a atras atenţia prin „oglindirea” unui segment al vremurilor pe care le-am ajuns, segmentul comunicării rapide (indiferent de ceea ce se comunică):

„Am ajuns ca să citesc această scriere datorită unui prieten comun care a share-uit-o. Dacă tot mi-a fost pusă oarecum cu forţa sub ochi, găsesc de bine să scriu şi o părere personală la cele citite. Sau chiar două.” – E.C. (sublinieri adăugate)

Ce-şi propune un ziar din Cluj, vorbind despre „legea conservării energiei culturale”

„Aceşti nebuni frumoşi şi echipa lor de visători”– făcând referire la colectivul de redacţie al ziarului, îşi propun:

Să spună oamenilor poveştile frumoase ale oraşului. Să spună poveşti în imagini.

Să nască o modă, o stare de vrajă, o energie pe care să o transforme în produse adaptate timpului nostru.

Să nu fie robii actualităţii şi să caute să aducă oamenilor înţelesurile cele ascunse.

Să răspundă întrebărilor de care clipa cea fugitivă a televizorului (sau a bisericii, zic eu) nu are timp.

Să fie un loc al naşterii unor curente de idei.

Să încoloneze cuvinte noi din sufletul şi minţile noastre.

Să dialogheze direct sau indirect cu cititorii.

Să aducă acolo intelectualii  (…) să vorbească despre lucrurile importante  scriitorii, artiştii, politicienii, („clerul”, zic eu) pe care-i respectăm.

Să găzduiască şi ideile unor oameni pe care merită să-i cunoaştem dar pe care încă nu-i ştim.

„Mesagerul de Cluj”, Nr. 130: 23-29 aprilie 2012

Este valabil şi pentru comentarii

Comunicarea scrisă e cu „cântec”, mai ales când lipsesc semnele de punctuaţie. Uneori prin decodarea eronată a mesajului intenţionat de intelocuror se poate ajunge la „ceartă” în adevăratul sens al cuvântului. Aici pe bloguri, pe grupuri, pe Facebook intepretarea corecta a celor scrise este de multe ori un lucru greu de realizat, tocmai de aceea scrierea corecta este imperioasă. Să nu ne mai certăm pe tema asta 🙂 De fapt cearta exact asta este, o cumunicare defectuasă.

„...problemele de comunicare sunt cât se poate de reale. Ni se trage de la Babel, şi cât de greu e uneori să învăţăm limbajul celuilalt. Şi cât de des, atunci când ni se vorbeşte de bucate, ne gândim la desert şi vorbele celuilalt ni se par ofensatoare. Recent mi s-a întâmplat, ce pierdere ar fi fost să fi aşteptat, la fel ca împăratul din povestea noastră, să treacă ani până la înţelegerea corectă a celor rostite!

Îi învăţ pe copiii mei să asculte pană la sfârşit atunci când li se spune ceva, să intrebe dacă ce au înţeles ei corespunde cu ce a vrut să trasmită celălalt, să găsească termenii potriviţi atunci când vor să comunice un adevăr. Dar, să fim realişti: altul nu ne va inţelege în totalitate, nici noi nu ne înţelegem pe noi inşine întotdeauna, doar Dumnezeu ne cunoaşte pe deplin şi ştie ce gândim, cunoaşte intenţiile, simţămintele, motivaţiile noastre cele ascunse adesea şi de ochii noştri.” Citeşte tot: http://danasisoev.wordpress.com/2012/03/09/sarea-n-bucate-nu-in-desert/

Update: Facebook-ul evanghelic hunedorean (Scriitori, Pastori, Biserici evanghelice)

https://hunedoaraevanghelica.wordpress.com/2012/01/03/facebook-ul-evanghelic-hunedorean-scriitori-pastori-biserici-evanghelice/

*poza de aici

Nou: http://deogloriahd.ro

Pagina web a Bisericii Creştine Baptiste „Deo Gloria” Hunedoara

http://deogloriahd.ro/

http://www.facebook.com/pages/Deo-Gloria/237015459713197

Ei aşa făceau lucrarea

„Lucrarea este mare şi întinsă, şi noi suntem risipiţi pe zid, departe unii de alţii. ²⁰ La sunetul trâmbiţei să vă strângeţi la noi, spre locul de unde o veţi auzi. Dumnezeul nostru va lupta pentru noi.” ²¹ Aşa făceam lucrarea: jumătate din noi stând cu suliţa în mână din zorii zilei până la ivirea stelelor.”

Vezi textul biblic, Neemia 4:19-21

De-ale ziarului (goodNewspaper)

Într-o egală măsură, sau chiar într-o măsură mai mare, este importantă metoda şi nu doar informaţia.

Hunedoara evanghelică + Facebook (TU eşti „Hunedoara evanghelică”)

Conectează-te la Hunedoara evanghelică pe Facebook: facebook.com/hunedoara.evanghelica

Fii informat despre ce se întamplă în mediul evanghelic neoprotestant hunedorean şi informează(ne) la randul tău.

Orice informaţie cat de mică despre orice are legătură cu evanghelicii hunedoreni, cu şi/sau despre ei, CONTRIBUIE  la informarea corectă a noastră a tuturor, oferindu-ne varietate şi posibilitatea alegerii, echilibru între cele bune şi cele ce au nevoie de condamnare si de schimbare, motive de laudă şi motive de rugăciune, lucrări în care ne putem implica, evenimente la care suntem invitati sa participăm, etc.

Hunedoara evanghelică se luptă pentru transparenta evanghelicilor pe care-i slujeşte şi pentru o mai bună comunicare şi informare atat intre bisericile evanghelice hunedorene, cat si faţă de toţi ceilalţi care sunt curioşi sau interesaţi: Tu eşti Hunedoara evanghelică!

Conectează-te pe Facebook: facebook.com/hunedoara.evanghelica

Citeşte Hunedoara evanghelică pe e-mail: click AICI

Subscribe in a Reader: http://feeds.feedburner.com/HunedoaraEvanghelica

Scrie-i Hunedoarei evanghelice pe e-mail: hdevanghelica@yahoo.com

„…dacă trîmbiţa dă un sunet încurcat, cine se va pregăti de luptă?” 1Corinteni 14:8

*pozele de aici şi aici

Ai poze de la „Sare & Lumină”? Arată-ni-le şi nouă !

Azi am văzut încă odată puterea de comunicare pe care o are poza. Am pus zilele trecute câteva poze (pe care nu le-am făcut eu, pe care le-am cerut), poze ce au surprins câteva din activităţile desfăşurate în Hunedoara în cadrul proiectului „Sare şi Lumină”, iar vizitele înregistrate pe Hunedoara evanghelică au fost cele mai multe  de până acum (788 / 2 august 2010).

Pentru că pozele au fost cele mai accesate de data aceasta m-am gândit să vă provoc, să arunc mănuşa,  🙂 să aprind scânteia care să ne ajute să vedem şi alte poze făcute de voi (cei care aţi participat la S & L) şi poate le-aţi pus pe blogul personal, poate le-aţi upload-at pe Facebook, sau poate că stau deocamdată într-un folder al PC-ului.

Pentru că ce scriu aici apare şi pe Facebook, ii provoc mai ales pe (şi pentru) evanghelicii hunedoreni care ajung pe Hd.Ev. via FB să „share the link” 🙂 ca să adunăm cât mai multe poze de la respectivul eveniment, să-l vedem din toate unghiurile din care a fost pozat.

Dacă nu eşti încă fan Facebook, trimite pozele făcute de tine prin e-mail (hdevanghelica[at]yahoo.com) iar eu o sa le pun aici, în văzul vizitatorilor, disponibile oricui caută, oricui e interesat.

Să lăsăm DOVEZILE  să vorbească ! 🙂 prin Cele mai mult de 1000 de cuvinte pe care le conţine-o poză…

http://en-gb.facebook.com/hunedoara.evanghelica

Tăcând rămân filosof !?

Mă tot uit şi citesc articolele care vorbesc despre noi evanghelicii (baptiştii, penticostalii şi creştinii după evanghelie) şi pun aici pe Hunedoara evaghelică „frânturi” pe care eu le consider importante sau de actualitate pentru noi hunedorenii (evanghelici). E destul de complicat să formulez, să articulez o părere personală care să nu conţină doar critică sau comentarii, un fel de „apă bătută în piuă”, ci să încerc să găsesc şi o variantă mai bună, o variantă care poate fi practicată, care să dea roade bune atât în ce priveşte buna colaborare între noi evanghelicii (pentru că deşi avem practici putin diferite, mărturisim că avem acelaşi scop şi că slujim aceluiaşi Dumnezeu), cât şi la înaintarea lucrării lui Dumnezeu, ajutorarea şi mântuirea oamenilor, glorificarea şi buna reputaţie a lui Dumnezeu în locul acesta.

Oridecâteori cineva are curajul să „pună punctul pe i”, sau aşa cum se mai zice să „pună degetul pe rană”, să demaşte erorile pe care le comitem în vorbă sau în faptă, individual sau colectiv sub influenţa conducerii de care avem parte, riscă, se demască pe sine din anonimat, se expune, şi pentru că vorbind sau scriind se leagă de „paiul din ochiul fratelui său” atrage atenţia asupra paiului sau bârnei din ochiul propriu.

Conştientizez riscul acesta oridecâteori vreau să „deschid gura” vizavi de tradiţiile noastre (baptiste –  eu sunt baptist) la care ţinem cu aşa mult drag şi pe care deşi nu le avem scrise le respectăm pentru că aşa le-am pomenit, dar pe de altă parte condamnăm tradiţiile pe care le rescpetcă şi le cinstesc alţii. Tot aşa şi cu privire la dificultatea mobilizării nostre în lucrări noi care să ţină pasul cu schimbările din societate şi cultură, reticenţa noastră la nou.

Invocăm prefrenţial versete care să argumenteze punctul nostru de vedere, dar ne derajează când alţii fac acelaşi lucru. Spunem că cei tari trebuie să-i rabde pe cei slabi şi să nu-şi placă lor înşişi, însă tinerii aşteaptă ca cei bătrâni să fie tari, iar cei bătrâni aşteaptă cinste şi se gândesc că e datoria celoralalţi mai tineri să fie tari, doar tăria e a tinerilor, nu?

Aruncăm astfel „mingea” de la unii la alţii şi nu mai avem timp să croim „cărări drepte cu picioarele noastre”, să fim deschizători de drumuri pentru cei ce sunt cu un pas în urma noastră, pentru copiii şi tinerii noştrii care nu au de la cine să înveţe cum să-şi pună energia, creativitatea şi talentele la dispoziţia lui Dumnezeu.

Constat că tăcerea mi-e cauzată de lipsă şi frică. Lipsa alternativelor funcţionabile şi frica expunerii. Lipsa acelui „ştiu ce-am să fac” invocat de ispravnicul necredincios, şi frica asumării responsabilităţii. Lipsa cunoaşterii lui Dumnezeu şi a Cuvântului Lui, a descoperirii Lui, şi frica paşilor prin credinţă, a riscului ce stă-ntr-un Cuvânt, într-o promisiune. Lipsa lucrului în echipă şi a puterii de a accepta că dacă altul a avut o idee bună, e bună chiar dacă nu a fost ideea mea, şi frica de a lucra în ascuns fără a primi aplauze publice, fără urmarea imediată a aprecierii. Lipsa consecveţei şi frica eşecului.

Rolul meu aici pe Hunedoara evanghelică, pentru cei ce accesează cu regularitate pagina aceasta şi pentru oricine ajunge aici fie intenţionat fie din întâmplare, e acela de a facilita comunicarea între noi şi de la noi spre alţii. Trâmbiţa a jucat un rol aşa de important în războaiele antichităţii, tot aşa precum astăzi comunicarea şi comunicaţiile sunt vitale (doar plecaţi de acasa fără telefonul mobil 🙂 şi testaţi adevărul acesta).  „Sunetul ” clar ne dă direcţie, iar „sunetul” încâlcit aduce confuzie, ne desbină, ne dăunează.

Fără a putea obliga pe cineva să facă sau să creadă ceva, sa adere la un crez sau o grupare, putem sugera şi ne putem ruga, putem încerca să creem cadre în care şi alţii să-şi aducă aportul, alternative în faţa alegerilor tinerilor, „uşi” deschide pentru ca cei ce rătăcesc să ştie, să aibă unde să intre. Nu avem nevoie de prea mulţi filosofi şi nici de prea multă tăcere, mai degrabă (din punctul meu de vedere) poporul Domnului duce lipsă de  „designeri” şi „crainici”  care să facă din noi deschizători de drumuri drepte.

Pentru PHC (profesorii hunedoreni creştini)

Îmi plac câteva versete din VT. care vorbesc depre viziune şi comunicare. Fără comunicare ne înstrăinăm, iar fără viziune rătăcim !

• Ferice de poporul, care cunoaşte sunetul trîmbiţei, care umblă în lumina Feţei Tale, Doamne! – Psalmul 89:15 (Şi dacă trîmbiţa dă un sunet încurcat, cine se va pregăti de luptă? 1Corinteni 14:8 )
• Cînd nu este nici o descoperire dumnezeiască, poporul este fără frâu; dar ferice de poporul care păzeşte legea! – Pro 29:18

Dacă esţi profesor hunedorean evanghelic (şi nu doar evanghelic) altătură-te grupului de discutie PHC (profesori hunedoreni creştini) pentru ca împreună să descoperim cum putem fi o inspiraţie pentru elevii bisericilor evanghelice din oraşul şi judeţul Hunedoara.

http://groups.yahoo.com/group/profiDprofi/ (Join this Group)

Vizitele voastre sunt o încurajare !

Ziua de ieri a fost o alta zi bogata pentru Hunedoara Evanghelica, ziua cu cele mai multe accesari de pana acum, adica:

1. 454 — Sambata, 27 iunie 2009
2.  442 — Luni 13 aprilie 2009
3.  437 – Luni 15 iunie 2009

Va multumesc tuturor pentru vizite si comentarii!

 Accesarea din ce in ce mai des a Hunedoarei Evanghelice si implicarea voastra crescanda, dovedeste importanta si utilitatea transmiterii informatiilor de interes public (si nu numai), ce tin si de mediul evanghelic hunedorean.

Sa aveti o saptamana binecuvantata !