
Am fost ieri la concert, să cânt împreună cu Michael. Am mai văzut pe acolo şi alţi hunedoreni. De toţi am fost aprox. 3000 de oameni mai mult sau mai puţin. Prima veste (rea) care nu mi-a plăcut a fost schimbarea locaţiei, de pe Stadionul D.P. Timişoara la Biserica Agape. Ideea în sine de a merge din nou la biserică nu mi-a plăcut, şi am constatat iarăşi că or fi clădirile bisericilor bune, dar nu la toate. Deşi mare clădirea, a fost foarte slab aerisită, vreo 3 geamuri deschise pe o parte şi alte 3 de cealaltă parte, înghesuială, intrări şi ieşiri mici, căldură şi transpiraţie.
Dar, să nu credeţi că ochiul meu rău nu a văzut decât atât. Aşteptarea lui M.W.S. a fost lungă, de vreo oră şi jumătate, iar oamenii l-au primit cu aplauze, cu strigăte de bucurie, iar Michael nu doar că a cântat, însă ne-a condus în închinare – pentru cei ce au vrut să se închine.
Dacă se gândeau şi românii noştri (că ştiau de câteva luni în urmă că vine M., şi toate cântecele lui sunt pe Internet împreună cu versuri cu tot) să afişeze versurile alea pe perete – că tot aveau acolo şi video proiector şi computer – ar fi cântat şi mai cu foc sala, … dar de, ce detalii mai observ şi eu, bine că am ştiut unele dintre versuri pe de rost.
Aşa, în paranteză fie spus, bine că ungurii au pus ditamai ecranul la concertul lui Michael de la Budapeste de acum câţiva ani, şi în timp ce-l filmau cântând acolo pe scenă au pus şi cuvintele la vedere, aşa pentru noi, tu sing ălong. Bravo lor!
Nu ştiu când a venit la Braşov cum a fost, dar am înţeles că şi acolo a fost înghesuială. Ce dacă am plătit bilet, are ceva dacă stau jos pe podea ca să nu mă doară picioarele, rezemat de un scaun sau de perete, şi apoi şi aşa la concert se stă în picioare, nu? Ee, dacă am pierdut aiurea vremea prin Iulius Mall şi nu m-am dus din timp să-mi rezerv loc, aia e cu totul şi cu totul vina mea…
A cântat grupul Speranţa la început. Bine că au cântat doar vreo două cântări şi nu mai multe… Credeam (nu ştiu de ce mereu înţeleg eu rău) că un concert de genul ăsta reprezintă o ocazie de a promova noul – o formaţie mai puţin cunoscută, un cântăreţ ce are nevoie de promovare – nu un grup care este deja foarte cunoscut, care cântă într-o mulţime de locuri în ţară şi în lume. Da’ ce ştiu eu – politica-i politică, şi nu o fac eu decât dacă-s „politician” cu trecere, iar eu nu-s!
A cântat şi Cristocentric în „introducere” apoi a urmat o pauză de 20 de minute – timp în care unii dintre noi am sperat la un scaun, desigur că unii au fost mai norocoşi decât alţii.
Pe la 8.30 a început şi concertul propriu-zis, concertul mult aşteptat, concertul lui Michael W. Smith.
El ne-a cântat nouă însă şi noi i-am cântat lui. El ne-a condus în cântare iar noi ne-am lăsat conduşi, dovedindu-i că-i cunoaştem şi apreciem muzica, că o putem cânta împreună cu el şi chiar fără el, fără să avem cuvintele afişate undeva la vedere sau scrise în palmă :).
La urmă ne-a vorbit puţin despre identitatea lui de fiu, despre siguranţa şi frumuseţea de-a te ştii copilul lui Dumnezeu. Ne-a măgulit un pic zicându-ne cât de welcome se simte şi că nu-i vine să plece, apoi a cântat din nou.
Am făcut şi nişte poze ca dovadă:
45.766430
22.920679
Apreciază:
Apreciere Încarc...
Comentarii recente