Posts Tagged credinta

despre Motto-ul de aici

Am fost întrebat cu ceva vreme în urmă de ce am scris acolo în motto, „AM” cu litere mari, şi nu am lăsat aşa cum apare în Biblie, cu litere mici.  Răspunsul e oarecum evident,  am făcut-o pentru a scoate în evidenţa timpul prezent al verbului.

Asemenea altui text din Faptele Apostolilor 16: 10 ( „După vedenia aceasta a lui Pavel, am căutat îndată să ne ducem în Macedonia, căci înţelegeam că Domnul ne CHEAMĂ să le vestim Evanghelia.”) şi acesta de aici se numără printre preferatele mele, pentru că „aduce” în timpul prezent un viitor care încă nu există, un viitor la care omul este chemat să lucreze împreună cu Dumnezeu, prin credinţă desigur.

Parte din frumuseţea versetului de mai sus, e că acolo nu scrie „…ne trimite”, ca şi cum Domnul care este expeditorul mesajului, rămâne acolo unde este El şi îi trimite pe alţii să muncească pentru El sau în locul Lui, ci scrie … ne cheamă, ceea ce, geografic vorbind, implică faptul că El este deja acolo.

Tot aşa şi în versetul acesta „Noaptea, Domnul a zis lui Pavel într-o vedenie: „Nu te teme; ci vorbeşte şi nu tăcea, căci Eu sunt cu tine; şi nimeni nu va pune mâna pe tine, ca să-ţi facă rău: vorbeşte, fiindcă AM mult norod în această cetate.”

Norodul despre care se vorbeşte la timpul prezent hoinărea încă departe de realitatea scrisă, nu devenise incă „istoria Bisericii din Corint”. Însă ni se spune despre Pavel că „a rămas (acolo) un an şi şase luni şi învăţa printre corinteni Cuvântul lui Dumnezeu„, tocmai pentru ca viitorul ACELA  (pe care Pavel l-a acceptat prin credinţă) să devină realitate.

, , , ,

Un comentariu

Credinţă vs. cunoaştere

„Credinţa poate fi manipulată. Numai cunoaşterea e periculoasă.” – Frank Herbert

, , ,

Lasă un comentariu

Andrei Pleşu: „Cei ce cred şi cei ce nu cred”

„Mi-am amintit […] de o vorbă de duh – una dintr-o mie – a lui Henri Wald: „Sînt un om credincios. Cred că Dumnezeu nu există“. Dincolo de poantă, afirmaţia aceasta deschide o suită de subteme, care ar merita să fie dezvoltate. Ea semnalează, de pildă, faptul că ateismul nu e mai puţin o „credinţă“ decît credinţa însăşi. La fel de greu de argumentat raţional, la fel de radical şi în aceeaşi măsură pasibil de „fundamentalism“. Pe de altă parte, sîntem îndemnaţi să observăm că nu există doar categoria credincioşilor şi cea a necredincioşilor. Există şi categoria celor care cred că cred (dar, în realitate, aderă la o formă de ritualism cutumiar) şi categoria celor care nu cred că cred, pentru că îşi fac o idee falsă despre ce înseamnă „a crede“. E un tip de amplasament spiritual pe care Dostoievski i-l atribuie lui Stavroghin.

Cei care cred că cred ilustrează tipul de derapaj pe care părintele Andrei Scrima îl numea „ortopraxie“. Sînt sîrguincioşii „gesticulaţiei“ religioase, cei care se simt „în ordine“ pentru că pontează birocratic la oficierea liturghiei, mănîncă de post şi se roagă doar „cu buzele“ (Matei, 15, 8). Cei care spun toată ziua „Doamne, Doamne!“ (Matei, 7, 21) şi se socotesc îndreptăţiţi, pe baza zelului lor exterior, să capete un fotoliu de orchestră în rai. Cei care sînt siguri de mîntuirea lor şi privesc condescendent spre semenii lor mai puţin norocoşi. Evident, credinţa care nu devine şi un mod de a fi, care nu-şi practică premisele, care nu participă la viaţa comunitară nu depăşeşte nivelul speculaţiei intelectuale şi al „gratuităţii“ estetizante. Dar credinţa care se epuizează în ritualism bigot şi superstiţie coregrafică nu e mai puţin lovită de vacuitate. Credinciosul „instalat“ confortabil în credinţa sa, credinciosul care nu mai are întrebări, drame, griji sufleteşti, stupori şi incertitudini e un simplu funcţionar bisericesc, a cărui suficienţă, al cărui „sedentarism“ spiritual pot fi exasperante pentru Dumnezeu însuşi (cf. Isaia, 1, 11-15).”

Citeşte tot pe Dilema Veche: http://www.dilemaveche.ro/sectiune/situatiunea/articol/cei-ce-cred-cei-ce-nu-cred

, , ,

Lasă un comentariu

Priorităţi

Ascultarea de Dumnezeu ne învaţă mai mult(e) despre El decat o viaţă întreagă de studii biblice.

„Ascultarea descuie înţelegerea.”– Rick Warren

„De aceea, daţi-vă şi voi toate silinţele ca să uniţi cu credinţa voastră fapta; cu fapta, cunoştinţa…” 2Petru 1:5

, , , , , , ,

Lasă un comentariu

„Paşi în credinţă”- un material valoros pentru orele duminicale

Un material de o valoare exceptionala pentru orele de educatie biblica ale copiilor, Pasi in credinta, este din nou disponibil la Editura Noua Speranta!

O programa ce acopera cu lectii bine structurate patru ani de educatie biblica pentru copii!

Materialul contine:

  • opt seturi cu sute de figurine pentru flanelograf, într-o prezentare grafica de exceptie
  • coli cu etichete adezive pentru localizarea figurinelor în limba româna
  • 8 planse recapitulative de flanel
  • 2 seturi a câte opt manuale cu textele lectiilor, indicatii complete pentru desfasurarea lectiei si schite pentru dispunerea figurinelor pe plansa
  • … si alte materiale ajutatoare

Doriti mai multe detalii? Vizitati pagina web dedicata acestui material: Click aici!

Editura Noua Speranta:  www.nouasperanta.ro ;   e-mail: nosp@mail.dnttm.ro

, , , ,

Lasă un comentariu

mai în serios, mai in glumă… şi totuşi

„Unii cred că DA, alţii cred că NU !” (am primit pe e-mail următoarea poză)

click pe poză sa vezi textul

Romani 1:18-25Mînia lui Dumnezeu se descopere din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu şi împotriva oricărei nelegiuri a oamenilor, cari înăduşe adevărul în nelegiuirea lor Fiindcă ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu, le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu. În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui vecinică şi dumnezeirea Lui, se văd lămurit, dela facerea lumii, cînd te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Aşa că nu se pot desvinovăţi; fiindcă, măcar că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulţămit; ci s’au dedat la gîndiri deşarte, şi inima lor fără pricepere s’a întunecat.
S’au fălit că sînt înţelepţi, şi au înebunit; şi au schimbat slava Dumnezelui nemuritor într’o icoană care seamănă cu omul muritor, păsări, dobitoace cu patru picioare şi tîrîtoare. De aceea, Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăţiei, să urmeze poftele inimilor lor; aşa că îşi necinstesc singuri trupurile; căci au schimbat în minciună adevărul lui Dumnezeu, şi au slujit şi s’au închinat făpturii în locul Făcătorului, care este binecuvîntat în veci! Amin.”

, ,

Lasă un comentariu

dilemă

S-a citit duminică dimineaţa la timpul de rugăciune din biserică (ca îndemn pentru timpul de rugăciune) despre „credinţa care a fost dată sfinţilor odată pentru totdeauna” – şi m-am întrebat de ştiu ce-i aia, m-am întrebat de ştim ce-i aia.

La final am întrebat pe câţiva, pentru a primi (aşa cum mă aşteptam) răspunsuri ambigue, diferite, dezarticulate…

Ce este, sau la ce se referă când zice „credinţa care a fost dată sfinţilor odată pentru totdeauna”
???

, , , ,

Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: