…din seria celor „mature”

Ei mă critică pe mine pentru că eu îi critic pe ei.

(…desigur că de pe poziţii de autoritate diferite …că cine-s eu ? …şi cine-s ei (?)

Predicatorilor, mai puneţi-vă şi în locul nostru din când în când !

Da, da, ştiu, nu-s eu în măsură să dau sfaturi. Şi mai ştiu că n-aş face „treaba voastră” mai bine, dar cum nu puteţi fi în acelaşi timp şi la amvon şi în bancă pentru ca să vă ascultaţi ce ziceţi, şi de ce nu, din când în când să vă minunaţi de zicerea voastră, de uneori plictisitoarea poveste pe care o prafrazaţi din Biblie sau de pe buzele altora (de parcă noi nu am citit-o singuri de atâtea ori…), să vă minunaţi de inutilitatea „serviciului divin” care nu are nici o aplicaţie practică, am o sugestie:

Mai puneţi-vă şi în locul nostru din când în când. Ştiţi cum? Rugaţi omul de la butoane să vă înregistreze, apoi faceţi-vă timp şi ASCULTAŢI-VĂ cu atenţie mesajul. Ajută!

Dacă nu vă va folosi la nimic altceva, poate că veţi învăţa ce greşeli să evitaţi, sau cum să nu vă predicaţi vouă, de-aţi fi voi „enoriaşul.”

Nu mi-o luaţi în nume de rău. Vă scriu pentru că-mi pasă 🙂

Hunedoara: „Seara schimbului de carte”, ediţia a II a, 28 aprilie 2012

Citeşte despre „Seara schimbului de carte”, ediţia I a, 25 februarie 2012

Omenirea îl vede pe Dumnezeu în 4.300 de moduri

www.adevarul.ro

V-aţi întrebat vreodată câte religii există în acest moment pe Terra?

Ei bine, numai în prezent există peste 4.300 de religii, prereligii, biserici, culte sau organizaţii care îi împart pe cei aproape şapte miliarde de locuitori ai planetei. Probabil că nu vom şti niciodată câte credinţe au fost răspândite pe Pământ, cu atât mai mult cu cât multe dintre ele au dispărut înainte de a fi consemnate în datele oficiale sau înainte măcar ca oamenii care le urmau învăţăturile să apuce să le propovăduiască printre semenii lor.

Şi pentru că religia este un aspect extrem de important al societăţii globale vă propunem o scurtă trecere în revistă a celor mai importante date legate de credinţele de pe Terra.

Citeşte tot: http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Omenirea-vede-Dumnezeu-moduri_0_551945046.html?source=yahoo

Mărirea perspectivelor micșorate – poezie (creștină)

învârte ochiul spre dreapta “zoom in”

învârte ochiul spre stânga “zoom out”

pană devin vieţile oamenilor puncte

pană se rătăcesc unele de altele firicelele de păr de pe mână

în faţa ecranului uriaş al universului

Dumnezeu dă search după mine

cu undiţa unui modul de căutare mai ceva ca îmbinarea roţilor dinţate

dinţii blănii de oaie numără dinţii monedei lipsă

ca pe nişte roşcove la schimb cu şoapte

“dau tânjirea pe întoacere dau tânjirea pe întoarcere …”

găseşte Dumnezeu la scară mare

un gând care de departe nu şi-a angrenat încă mecanismul

văd scris pe bucăţica mea de ecran

“din când în când învârte ochiul spre dreapta – până la maxim

apoi spre stânga – până la maxim !”

Poezie scrisă de Ruben Bucoiu

Interpretare poetică de A.Dama

Ziua Floriilor şi (auto)înşelarea

Pe cine înşeală mai mult copilul care copiază în timpul lucrării: pe profesor (lăsand impresia că ştie cand de fapt nu e aşa), sau pe el însuşi (privandu-se de o informaţie de care va avea nevoie la următoarele ore şi poate candva în viaţa)? Îşi fură sau nu-şi fură căciula?

O măsurătoare pe termen scurt (centimetrul să zicem) are ca şi concluzie caştigul, însă măsurătoarea pe termen lung (inch-ul) trage o cu totul altă concluzie: micul caştig (ptr. că în orice lucru rău pe care-l facem există un castig mai mare sau mai mic, chiar şi atunci cand acest rău e doar din punctul de vedere al altora nu şi al nostru), micul caştig deci, nu poate echilibra balanţa pierderii.

Un alt exemplu care revine în mine de ceva ani, e scena aceea în care Profetul se suie pe un măgăruş pentru a intra în cetatea Ierusalim. În calendarul ortodox (şi nu numai) ziua aceea e întregistrată ca sărbătoarea Floriilor, pentru că oamenii vremii au rupt ramuri (probabil inflorite) şi le-au aşezat pe drum, au făcut din hainele lor un covor. Toate ar fi fost bune şi fumoase, atmosfera ar fi fost una de veselie şi bucurie aşa cum reiese din descrierea făcută de doctorul şi evanghelistul Luca, dacă ar fi lipsit “sărbătoritul”. El scrie că toată “mulţimea…plină de bucurie a început să-l laude pe Dumnezeu cu glas tare…”(37) însă izbitorul contrast îl creionează pe “sărbătorit” plangand, pe cel care le era motiv de bucurie şi cantare. “Cand s-a apropiat de cetate şi a vazut-o, Isus a plans pentru ea.”(41)

C.Ioanid surprinde scena în felul următor:

“…şi totuşi cand în zarea înălţimii vedeai doar zambet, doar extaz nespus

un singur om în mijlocul mulţimii, un singur om plangea, era Isus.”

Ei erau veseli şi El era trist, ei cantau şi El plangea, ei spuneau vorbe de mulţumire iar vorbele Lui erau de mustrare, ei vedeau evenimentul în felul lor, iar El în felul lui.

Concluzia evidentă e că priveau şi trăiau aceaşi zi diametral opus, diferit.

Cine o vedea bine şi cine se (auto)înşela?????

Din vorbele ce explică prezenţa lacrimilor reiese că ei s-au înselat cu privire la timp şi la alegerile pe care le-au făcut sau pe care trebuia sa le fi făcut în timpul celor 3,1/2 ani în care l-au avut cu ei pe marele Învăţător. Au uitat, sau n-au ştiut că:

1. timpul e special (nu oricand a trăit şi a umblat Fiul lui Dumnezeu printre ei, ci doar atunci)

2. timpul e limitat (iar atunci se încheia)

3. timpul e determinant (ce alegi şi faci azi se răsfrange asupra zilei de maine sau poimaine)

BUCURIA LOR ERA (auto)ÎNŞELARE, una ce trebuia plansă.

Luca 19.41 „Cînd S’a apropiat de cetate şi a văzut -o, Isus a plîns pentru ea, 42 şi a zis: ,,Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile, cari puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sînt ascunse de ochii tăi. 43 Vor veni peste tine zile, cînd vrăjmaşii tăi te vor înconjura cu şanţuri, te vor împresura, şi te vor strînge din toate părţile: 44 te vor face una cu pămîntul, pe tine şi pe copiii tăi din mijlocul tău; şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentrucă n’ai cunoscut vremea cînd ai fost cercetată.“

• sunt lucruri pe care le cunoaştem şi ştim că le cunoaştem
• sunt lucruri pe care nu le cunoaştem şi ştim că nu le cunoaştem
• sunt lucuri pe care le cunoaştem şi nu ştim că le cunoaştem
• şi sunt lucruri pe care nu le cunoaştem şi nu ştim că nu le cunoaştem