Posts Tagged rick warren

Purpose of Christmas – Rick Warren

, ,

Lasă un comentariu

Rick Warren: Cum funcţionează ispita?

„Ne este de ajutor să ştim că Satan este în întregime previzibil. A folosit aceeaşi strategie şi aceleaşi vechi trucuri încă de la Creaţie. Toate ispitele urmează același șablon. Iată de ce ne spune apostolul Pavel că „nu suntem în necunoştinţă de planurile lui (Satan).” Învăţăm din Biblie că ispita urmează un proces în patru paşi, pe care Satan l-a folosit atât  cu Adam şi Eva cât şi cu Isus.

  1. Pasul unu e dorinţa. Satan identifică o dorinţă înlăuntrul tău. Poate fi o dorinţă păcătoasă, precum dorinţa de a te răzbuna sau a-i controla pe alţii, sau poate fi o dorinţă legitimă, normală, precum dorinţa de a fi iubit şi apreciat sau de a simţi plăcere. Ispita începe atunci când Satan sugerează (printr-un gând) să urmezi o dorinţă rea, sau să-ţi împlineşti o dorinţă legitimă într-un mod greşit sau la o vreme nepotrivită. Întotdeauna fi atent la scurtături. Ele deseori sunt ispite! […] Ispita întotdeauna începe în mintea ta, nu în circumstanţe.
  2. Pasul doi e îndoiala. Satan încearcă să te facă să te îndoieşti de ceea ce Dumnezeu a spus despre păcat. Este cu adevărat greşit? Chiar a zis Dumnezeu să n-o fac? N-a intenţionat  cumva Dumnezeu  restricţia asta pentru altcineva sau pentru altă dată? Nu vrea Dumnezeu ca să fiu fericit? […]
  3. Pasul trei e înşelarea. Satan este incapabil să spună adevărul şi este numit „Tatăl minciunii.” Orice îţi spune este neadevărat sau doar pe jumătate adevărat.  Satan îţi oferă minciuna lui pentru a înlocui ceea ce Dumnezeu deja a spus în Cuvântul Său. Satan spune, „Nu vei muri. Vei fi înţelept ca Dumnezeu. Poţi scăpa fără probleme. Nimeni nu va ştii niciodată. Îţi vei rezolva problemele. Oricum, toată lumea o face. Nu e decât un păcat micuţ.” Însă un păcat micuţ e la fel ca a fi puţin însărcinată: Se va vedea în cele din urmă.
  4. Pasul patru e neascultarea. În cele din urmă pui în practică gîndul cu care te-ai jucat în mintea ta. Ce a început ca idee se naşte în comportament. Cedezi în faţa lucrului care ţi-a captat atenţia. Crezi minciuna lui Satan şi cazi în cursa despre care ne-a avertizat Iacov: „Ci fiecare este ispitit, când este atras de pofta lui însuş şi momit. Apoi pofta, când a zămislit, dă naştere păcatului; şi păcatul odată făptuit, aduce moartea. Nu vă înşelaţi prea iubiţii mei fraţi:” (Iacov 1:14-16)”

Rick Warren, Purpose Driven Life, Cap. 22 Growing Through Temptation (How Temptation Works), pg. 203-204, Zondervan, Grand Rapids Michigan, 2002, traducere de R.B.(sublinieri adăugate)

*poza de aici

, , , , ,

Lasă un comentariu

Despre oportunitatea ispitirii

„Propoziţia următoare prezintă unul din cele mai importante adevăruri spirituale pe care-l vei învăţa vreodată: Dumnezeu dezvoltă Roada Duhului in viaţa ta îngaduindu-ţi să exeperimentezi circumstanţe în care esti tentat (ispitit) să manifeşti exact opusul acelei calităţi! Dezvoltarea caracterului implică întotdeauna o alegere, iar ispitirea aduce cu sine acea oportunitate.[…]

Dumnezeu foloseşte situaţia opusă fiecărei roade pentru a ne îngădui o alegere. Nu poţi pretinde că eşti bun dacă n-ai fost niciodată ispitit să fi rău. Nu poţi pretinde că eşti credincios dacă n-ai avut niciodată oportunitatea de a fi necredincios. Integritatea se clădeşte biruind ispita de a fi necinstit; smerenia creşte atunci când refuzăm să fim mândrii; răbdarea se dezvoltă de fiecare dată cand respingem ispita de a ne da bătuţi. De fiecare dată când înfrângi ispita, devii tot mai mult asemenea lui Isus!”

Rick Warren “Purpose Driven Life”, pg. 202,203, Zondervan, Grand Rapids Michigan, 2002, traducere de R.B.(subliniere adăugată)

, , , , , , ,

Lasă un comentariu

Laşitatea de a nu ne confrunta cu problemele pe care le avem…

… e mai uşor, mai simplu să spunem „lasă-mă ‘n pace!

„Împăciuirea (peacemaking) nu înseamnă evitarea conflictului. A fugi de o problemă, a pretinde că nu există, sau a-ţi fi frică să vorbeşti despre ea este de fapt laşitate. Isus, Prinţul Păcii, nu s-a temut niciodată de conflict. În anumite ocazii El a provocat conflictul pentru binele tuturor. Uneori noi trebuie să evităm conflictul, alteori trebuie să-l creem, iar alteori trebuie să-l rezolvăm. Iată de ce trebuie să ne rugăm pentru călăuzirea neîncetată a Duhului Sfânt.”

Rick Warren “Purpose Driven Life”, pg. 153, Zondervan, Grand Rapids Michigan, 2002, traducere de R.B.

* poza de aici

, , , , , , , ,

Lasă un comentariu

Despre superficialitate şi părtăşie

„Părtăşia autentică nu este superficială, un „chit-chat” (taifas) de suprafaţă. Ea este veritabilă, de la inimă la inimă, cateodată o impărtăşire plină de curaj. Se întamplă atunci cand oamenii sunt oneşti cu privire la cine sunt şi ce se întamplă în vieţile lor. Ei îşi împărtăşesc durerile, îşi dezvăluie sentimetele, îşi mărturisesc eşecurile, îşi dau pe faţă îndoielile, îşi admit fricile, îşi recunosc slăbiciunile şi cer ajutor şi rugăciune.

Autenticitatea este exact opusul a ceea se întamplă în unele biserici (subliniere adaugată). În locul unei atmosfere de sinceritate şi smerenie oamenii se prefac, joacă un rol, politizează; găseşti o politeţe superficială însă conversaţii fără greutate. Oamenii poartă măşti, îşi ţin garda sus, şi se poartă de parcă totul ar fi roz în viaţa lor. Atitudinile acestea reprezintă moartea părtăşiei reale. […]

Desigur, a fi autentic cere atat curaj cat si smerenie. Înseamnă să dăm piept cu teama noastră de expunere, respingere, şi de a fi răniţi din nou. De ce şi-ar asuma cineva un asemenea risc? Pentru că acesta este singurul mod de a creşte spiritual şi de a fi sănătoşi din punct de vedere emoţionl.”

Rick Warren „Purpose Driven Life”, pg. 140, Zondervan, Grand Rapids Michigan, 2002, traducere de R.B. (sublinieri adaugate)

, , , , ,

Lasă un comentariu

Despre închinare şi/prin muzică

Pentru că ne place să fim slujiţi şi distraţi agreem cu uşurinţă ideea (pusă în practică) a „grupului de laudă şi închinare”. Chiar titlul acesta de duce cu gandul că există o diferenţă între cele două, mai degrabă decat să considerăm că cea dintai reprezintă un element sub „umbrela” celei de-a doua. Părerea mea e că dacă grupul de laudă şi închinare nu conduce biserica, aşa cum face un dirijor, dacă nu caută să-i implice pe toţi cei de faţă, este o „unealtă” folosită în mod greşit în intalnirile bisericii.

In loc să nu uităm nici o clipă că Biserica lui Hristos (indiferent de numele pe care îl poartă) este un organism viu, în care orice neactivitate cauzează probleme de funcţionalitate, preferăm să stăm în bancă şi „CEI DIN FAŢĂ” să cante, să vorbească, să organizeze, să slujească, etc. (doar deaia dăm bani la biserică, nu?) „sfinţindu-ne” (separandu-ne) în felul acesta de însăşi menirea pe care o avem de a creşte împreună „prin ceea ce dă fiecare încheietură.”

Muzica din bisericile evanghelice (indiferent de calitatea ei) nu e este închinare DECAT  în măsura în care îi este adresată lui Dumnezeu şi devine o expresie a ceea ce omul gandeşte şi simte în dreptul Lui.

Muzica din bisericile evanghelice (din Hunedoara) are un loc de cinste în funcţionalitatea programului de la biserică, însă este un domeniu în care libertăţile, stilurile şi preferinţele personale (sau de grup) sunt mult ingradite, restricţionate după tot felul de criterii, de puteri sau prejudecăţi.

Iată ce scrie Rick Warren despre muzică şi închinare în cartea sa Purpose Driven Life, pg. 65-66 (trad. R.B)

Închinarea este mai mult decat muzică. Pentru mulţi oameni închinare nu este decat un sinonim pentru muzică. […] Aceasta este o înţelegere eronată foarte gravă. Fiecare parte a unui serviciu divin este un act de închinare: rugăciunea, citirea Scripturii, cantarea, mărturisirea, tăcerea, ascultarea predicii, luarea de notiţe, colecta, botezul, cina Domnului, semnarea unui angajament, chiar şi salutarea celorlalţi închinători.

De fapt închinarea precedă muzica […] Dacă închinarea ar fi doar muzică, cei care n-au talent muzical n-ar putea să se închine. Închinarea este cum mult mai mult decat muzică.

Închinarea nu are nimic de-a face cu stilul, volumul sau ritmul unui cantec. Dumnezeu iubeşte orice fel de muzică pentru că El le-a inventat pe toate – alerte sau lente, zgomotoase sau liniştite, vechi sau noi. Ţie probabil că nu-ţi plac toate stilurile de muzică, dar lui Dumnezeu îi plac! Dacă îi este oferită lui Dumnezeu în duh şi în adevăr, este un act de închinare.

Creştinii deseori nu sunt de acord cu privire la stilurile de muzică folosite în închinare, aparand cu pasiune stilul preferat de ei ca fiind cel mai biblic, cel care-l onorează cel mai mult pe Dumnezeu.  Însă nu există un stil biblic!
Stilul de muzică care-ţi place cel mai mult, spune mai multe despre tine – mediul din care provii şi personalitatea ta – decat despre Dumnezeu.

Nu există un asemenea lucru ca muzica „creştină”; există doar versuri creştine. Versurile fac ca un cantec să fie sacru, nu linia melodică. Nu există linie melodică spirituală. Dacă ţi-aş canta un cantec fără cuvinte, nu ar exista nici o modalitate prin care să ştii dacă a fost sau nu un cantec „creştin”. Închinarea este cu mult mai mult decat muzică şi nu este spre beneficiul tău.

*poza de aici

, , , , , , , , , ,

2 comentarii

Totul se „învârte” în jurul Lui !

Din El, prin El şi pentru El sunt toate lucrurile! A Lui să fie gloria…!” Romani 11.36

„Scopul ultim al Universului este să arate gloria lui Dumnezeu. Acesta este motivul pentru care există toate lucrurile, inclusiv tu. Dumnezeu le-a făcut pe toate pentru slava Lui. Fără gloria lui Dumnezeu nu ar exista nimic.

Ce este gloria lui Dumnezeu? Ea reprezintă tot ceea ce Dumnezeu este. Ea este esenţa naturii Sale, măsura importanţei Lui.  Gloria lui Dumnezeu este expresia bunătăţii Lui şi a tuturor celorlalte calităţi intrinseci pe care le are.

Unde este gloria lui Dumnezeu? Priveşte împrejur.  Toate lucrurile create de Dumnezeu reflectă într-un anumit mod gloria Lui. O vedem peste tot, de cele mai mici, de la formele microscopice de viaţă pană la vasta Cale Lactee, de la apusurile de soare şi stele pană la furtuni şi anotimpuri. Creaţia descoperă gloria Creatorului nostru. Învăţăm din natură că Dumnezeu este puternic, că Lui îi place varietatea, iubeşte frumuseţea, este organizat, este înţelept şi creativ. Biblia afirmă că „Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi întinderea lor vesteşte lucrarea mainilor Lui. ” […]

În întregul Univers doar două dintre creaţiile Lui nu-i dau slava pe care El o merită: îngerii căzuţi (demonii) şi noi (oamenii). Toate păcatele, la răcina lor, reprezintă falimentul de a-i da glorie lui Dumnezeu. Înseamnă a iubi orice altceva mai mult decat pe Dumnezeu. […]

Cum îi putem aduce glorie lui Dumnezeu?

  1. Închinandu-ne Lui.
  2. Iubind pe ceilalţi credincioşi.
  3. Devenind asemănători lui Hristos.
  4. Slujindu-i pe ceilalţi potrivit talentelor pe care le avem.
  5. Spunand celorlalţi despre El.”

Purpose Driven Life, Rick Warren, pg.53-57 (Grand Rapids Michigan, 2002, traducere de R.B.)

, , , , , ,

Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: